CARE ESTE PROGRAMA SCOLARA PENTRU MATEMATICA SI EXPLORAREA MEDIULUI IN CLASA PREGATITOARE?
In clasa pregatitoare vor invata la Matematica si Explorarea Mediului:
-
Utilizarea numerelor în calcule elementare
-
Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31
- numărarea elementelor unei mulţimi, pentru evidenţierea faptului că numărul de elemente ale acesteia este dat de ultimul număr din succesiunea 1, 2,…x, unde x 31;
- recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri convenţionale ale numerelor mai mici decât 10;
- recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator sau ale altor resurse digitale;
- reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau semne (cerculeţe, linii etc.);
- citirea numerelor de la 0 la 31;
- scrierea numerelor de la 0 la 31;
- numărarea înainte şi înapoi, în variante complete sau de la un punct al seriei, din 1 în 1, cu/fără manipularea obiectelor;
- explorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra fiinţe şi lucruri;
- gruparea unor jetoane reprezentând animale, mijloace de transport etc. după numărul unor elemente specifice;
- colorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de numere;
- joc: Zilele de naştere „Găseşte colegul născut în aceeaşi zi cu tine”;
-
Compararea numerelor în concentrul 0-31
- compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele, încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;
- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii date (ex.: „Colorează mulţimea care are cele mai multe/cele mai puţine ...”; „Construieşte/ desenează o mulţime cu tot atâtea/ cu mai multe/ cu mai puţine ...” etc.);
- identificarea „vecinilor” unui număr;
- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.: „Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 3 şi mai mici decât 15”);
-
Ordonarea numerelor în concentrul 0-31, folosind poziţionarea pe axa numerelor
- ordonarea unor numere date, crescător sau descrescător;
- completarea unor serii numerice;
- identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor, în situaţia în care se dau două numere;
-
Efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5 elemente dintr-o mulţime dată
- numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 3 în 3), cu suport intuitiv
- compunerea şi descompunerea unor mulţimi de obiecte având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 10; mai mic decât 31;
- adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor;
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente”;
- rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 şi verificarea operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/prin desene;
- folosirea unui calculator pentru operaţii simple de adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor
-
Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-31
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de elemente dintr-o mulţime dată
- numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte, crescător şi descrescător;
-
Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă, =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme
- aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât 31;
- aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei;
- jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea de obiecte şi relaţia întreg-parte
- crearea unor probleme simple după imagini date;
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată;
- schimbarea componentelor unei probleme (date numerice, tematică, acţiuni), fără ca tipul de problemă să se schimbe;
- transformarea unei probleme de adunare în problemă de scădere şi invers;
-
-
Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
-
Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii precizate, folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
- jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate;
- identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în spaţiu în raport cu alte obiecte precizate;
- jocuri de identificare a obiectelor din realitatea imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe care o au faţă de un reper;
- prezentarea propriei persoane în funcţie de poziţia din clasă şi prin raportarea la ceilalţi colegi;
- utilizarea unui program simplu de calculator pentru vizualizarea unor deplasări în plan;
- scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale, orizontale, oblice, separat şi în combinaţii;
- reprezentarea prin desene a unor modele decorative simple, folosind linii orizontale, verticale, oblice;
- colorarea unor elemente în funcţie de poziţia pe care o ocupă faţă de un anumit reper într-un desen;
-
Identificarea unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte manipulate de copii şi în mediul înconjurător
- descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din mediul apropiat;
- recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice: pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, în mediul înconjurător şi în materiale tipărite;
- reproducerea, prin desen, a formelor geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) cu ajutorul unor şabloane sau cu mâna liberă pe foaie cu pătrăţele;
- folosirea formelor geometrice (pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi,) în realizarea unor desene (casă, robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele;
- recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului folosind imagini sau modele;
- construirea unor obiecte uzuale folosind suportul desfăşurat al unui cub (ex.: suport de creioane, cutia pentru cadouri);
- jocuri de construcţii folosind piese din lemn sau plastic;
-
-
Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
-
Descrierea unor fenomene/procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi
- continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere;
- descoperirea „intrusului” în cadrul unui model repetitiv;
- găsirea elementelor unei mulţimi, fiind date elementele celeilalte mulţimi şi regula de corespondenţă dintre acestea;
- exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex.: păpuşă-rochie, pantof-picior, maşină-şofer, ploaie-umbrelă, pătrat-linie etc.);
- identificarea regulii de corespondenţă în cazul unor maşinării funcţionale (care presupun intrare – ieşire);
- jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.);
- diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în funcţie de caracteristicile specifice observate
- completarea unui calendar pe o săptămână/ lună cu starea vremii, prin lipirea/desenarea unor simboluri - nori, soare, vânt etc.;
- observarea unor modificări apărute în viaţa omului, animalelor, plantelor, în funcţie de anotimp;
- observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, animale) pentru identificarea structurii lor comune;
- numărarea florilor/frunzelor unei plante care apar în interval de o săptămână, în scopul evidenţierii creşterii acesteia;
- marcarea înălţimii personale, din 2 în 2 luni, cu ajutorul fâşiilor de hârtie colorată, fixate pe tocul uşii/dulap/perete;
- urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa;
- identificarea simţurilor şi utilizarea acestora în explorarea mediului înconjurător;
- observarea directă în mediul natural a unor plante, insecte etc.;
- identificarea şi denumirea corectă a părţilor componente ale corpului omenesc, pentru evidenţierea rolului acestora;
- compararea propriilor fotografii cu cele ale colegului de bancă, în scopul identificării caracteristicilor comune oamenilor;
- compararea fotografiilor personale cu acelea ale părinţilor, în scopul identificării asemănărilor (transmiterea moştenirii genetice de la generaţie la generaţie);
- enumerarea unor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu ajutorul electricităţii;
- identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea;
- identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care asigură funcţionarea unor obiecte;
- utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea sunetelor (identificarea relaţiei vibraţie – sunet);
- explorarea unor softuri educaţionale adecvate vârstei;
-
Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul familiar
- realizarea unor desene având ca tematică locuinţa, camera proprie;
- participarea la acţiuni care implică un mediu curat şi prietenos în cadrul clasei;
- identificarea efectelor pozitive şi negative ale acţiunilor proprii asupra mediului apropiat;
- realizarea unor desene/afişe/colaje care să prezinte norme de comportare civilizată;
- realizarea unor postere referitoare la regulile de igienă colectivă;
-
-
Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
-
Formularea unor observaţii asupra mediului apropiat folosind limbajul comun, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „nu”
- jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii logici „şi”, „nu” (ex.: „Copiii care au ochi verzi şi păr blond să ridice mâna.”);
- executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (ex.: „Copiii care nu au şosete verzi să facă 2 paşi în faţă.”);
- transmiterea unor instrucţiuni simple, de tipul celor de mai sus, în cadrul unor jocuri în perechi/de grup;
- exerciţii care implică atenţie concentrată pe detalii: observă elemente de detaliu dintr-un desen, componente ale unei scheme simple, componente de mici dimensiuni ale unei plante etc.;
- jocuri logico-matematice referitoare la intersecţia a două mulţimi;
-
Identificarea relaţiilor de tipul „dacă... atunci…” între două evenimente succesive
- identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra propriului corp;
- jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea;
- analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din poveşti;
- organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?”;
- vizionarea unor filme/prezentări pentru identificarea efectelor pozitive/negative ale unor alimente, a necesităţii hranei pentru creştere şi dezvoltare etc.;
-
-
Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
-
Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat
- gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust, utilitate, naturale/prelucrate etc.);
- gruparea materialelor după caracteristici observate: transparenţă, duritate, flexibilitate, utilizare etc.;
- sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu gust dulce/acru etc.;
- identificarea unor elemente/prototipuri din diverse categorii (plante, animale, figuri geometrice, mulţimi etc.);
- identificarea categoriei căreia îi aparţine un anumit element;
- clasificarea animalelor în funcţie de numărul de picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire
-
Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor
- jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31
- rezolvarea de probleme în care numerele sunt date obiectual sau figurate prin semne simple: puncte, cerculeţe, linii etc.
- identificarea situaţiilor contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere şi asocierea lor cu operaţia corespunzătoare
- folosirea unor reprezentări simbolice simple pentru a reda înţelegerea enunţului unei probleme
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date
- recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării unei probleme
-
-
Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
-
Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea lungimilor
- alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii;
- precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor unităţi de măsură neconvenţionale;
- exerciţii-joc de comparare a unor lungimi;
- ordonarea unor obiecte după lungime, comparări succesive şi exprimarea rezultatelor („mai lung”, „mai înalt”, „cel mai lung” etc.);
- colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe baza unui criteriu precizat (ex.: cel mai scurt/lung);
- completarea unui desen prin realizarea unui element asemănător cu unul dat, dar mai lung/mai scurt; mai înalt/mai scund;
- estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi neconvenţionale date;
-
Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea/ estimarea duratelor unor evenimente familiare
- marcarea unei săptămâni pe calendar;
- ordonarea cronologică a anotimpurilor/zilelor săptămânii;
- realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul desenelor şi simbolurilor;
- aşezarea unor imagini în ordinea derulării evenimentelor dintr-o zi;
- plasarea unui eveniment în timp, utilizând repere cronologice (ieri, azi, mâine);
- jocuri de evidenţiere a duratelor, de tipul „Cine ajunge mai repede la...?” „A cui activitate a durat mai mult?”;
-
Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări neconvenţionale în probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-31
- recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei
- confecţionarea „banilor” necesari pentru o activitate-joc
- jocuri de utilizare a banilor (ex.: „La magazin”, „În parcul de distracţii” etc.);
- jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru excursie, vizită la muzeu, plimbare în parc, vizionarea unui film etc.;
-
Mult succes in noul an scolar !