CARE ESTE PROGRAMA SCOLARA PENTRU MATEMATICA SI EXPLORAREA MEDIULUI IN CLASA I-a?

In clasa I-a vor invata la Matematica si Explorarea Mediului:

  • Utilizarea numerelor în calcule elementare

    • Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100

      • reprezentarea numerelor de două cifre cu ajutorul numărătorii de poziţionare;

      • reprezentarea prin obiecte (beţişoare, bile etc) a numerelor din intervalul 0 -100;

      • reprezentarea zecilor prin mănunchiuri de câte 10 beţişoare;

      • citirea numerelor de la 0 la 100;

      • scrierea numerelor de la 0 la 100, pe reţeaua caietului de matematică;

      • evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor dintr-un număr;

      • numărarea obiectelor/fiinţelor din mediul apropiat - numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului (de la ...până la)

      • evidenţierea cifrei unităţilor sau a zecilor dintr-un număr

      • generarea de numere mai mici decât 100, ale căror cifre îndeplinesc condiţii date

      • aflarea unui număr/a unor numere respectând anumite condiţii

    • Compararea numerelor în concentrul 0-100

      • compararea unor grupuri de obiecte prin punerea elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor comune, punerea în corespondenţă;
      • scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând semnele <, >, =;
      • compararea a două numere naturale mai mici decât 100, atunci când acestea au acelaşi număr de zeci/de unităţi, cu ajutorul mulţimilor de obiecte sau al numărătorii de poziţionare;
      • identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir
      • identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 100;
      • identificarea numerelor pare/impare dintr-un şir dat;
      • selectarea unor numere după un criteriu dat
      • identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza algoritmului de comparare a două numere mai mici decât 100

    • Ordonarea numerelor în concentrul 0-100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări

      • ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale prin compararea acestora două câte două;
      • identificarea unor numere, situate într-un interval dat
      • estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de obiecte
      • rotunjirea la zeci a unui număr dat, prin adăugarea sau eliminarea unui număr de unităţi
      • scrierea unui şir de numere pare/impare, având date limitele intervalului
      • citirea şi scrierea relaţiei de ordine între cardinalele a două mulţimi
      • poziţionarea pe axă a unor numere date

    • Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare

      • numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 10 în 10), folosind ca suport intuitiv obiecte sau desene;
      • compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0 – 100, folosind obiecte, desene şi numere;
      • jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din concentrul 0-100
      • adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor;
      • adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente”;
      • efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea cu obiecte sau prin operaţia inversă;
      • evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără precizarea terminologiei;
      • găsirea ”regulii” pentru o corespondenţă de următorul tip: 3→7; 4→8; 5→9
      • rezolvarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, cu şi fără trecere peste ordin, respectând algoritmul şi aşezarea corectă a unităţilor şi zecilor;

    •  Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-100

      • adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi număr de elemente;
      • evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a elementelor unei mulţimi pentru determinarea cardinalului acesteia;
      • jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de elemente dintr-o mulţime dată
      • rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume/diferenţe de termeni egali

    •  Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

      • aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât 100;
      • aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei;
      • identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici decât 100 şi scrierea relaţiei;
      • compararea a două sume, două diferenţe sau a unei sume cu o diferenţă sau cu un număr
      • transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor/ întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia;
      • crearea unor probleme simple după imagini/ desene/ scheme date;
      • formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date, de la imagini;
      • modificarea unei probleme fără ca tipul de problemă să se schimbe;
      • transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere şi invers;
      • transformarea unei probleme prin extinderea/ reducerea numărului de operaţii;

  • Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător

    • Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic , interior, exterior

      • identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu alte obiecte precizate;
      • jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate
      • realizarea unor desene simple, pe baza unor condiţii date
      • identificarea poziţiei verticală, orizontală sau oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în cadrul unor desene
      • scrierea pe reţeaua de pătrăţele a caietului de matematică a liniuţelor orizontale, verticale, oblice;
      • compunerea/asocierea elementelor grafice pentru obţinerea unor forme stilizate ale unor elemente din viaţa reală;
      • observarea simetriei la figurile geometrice plane, la obiecte şi fiinţe din mediul apropiat;
      • jocuri care necesită orientarea în tabele şi folosirea cuvintelor „rând” şi „coloană”;
      • identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
      • construirea unor obiecte uzuale, folosind corpuri geometrice, fără utilizarea terminologiei;
      • jocuri de construcţii cu obiecte cu formă geometrică, din diferite materiale;

    • Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice)

      • conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul unor şabloanelor;
      • desenarea formelor geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), pe reţeaua de pătrate din caietul de matematică;
      • decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen sau colaj; 
      • realizarea unor colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate
      • compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar pătrate sau doar cercuri
      • decuparea pe contur a formelor geometrice plane de diferite dimensiuni, realizate pe diverse suporturi
      • descrierea corpurilor geometrice: cub, cuboid, sferă, cilindru- feţe (formă, număr);

  • Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat

    • Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

      • completarea de şiruri de numere/obiecte ordonate mai mici decât 100, respectând reguli precizate;
      • realizarea/transcrierea unor modele repetitive respectând o anumită regulă;
      • identificarea unei zile/luni care lipseşte dintr-o serie dată
      • descoperirea algoritmului de rezolvare a unor exerciţii;
      • verbalizarea modului de rezolvare a unor probleme;
      • inventarea unor reguli de operare şi aplicarea lor în jocuri;
      • identificarea regulii de construire a unui şir de numere;
      • realizarea unor colaje/desene care reprezintă corpul omenesc cu principalele organe;
      • recunoaşterea organelor şi localizarea acestora folosind imagini din atlase sau mulaje;
      • identificarea pe propriul corp a zonelor unde sunt amplasate anumite organe;
      • stabilirea, prin observare, a principalelor structuri ale animalelor şi plantelor;
      • reprezentarea în desen a componentelor principale ale plantei;
      • relaţionarea principalelor structuri ale organismului uman şi animal cu rolurile acestora;
      • relaţionarea principalelor structuri ale plantelor cu rolurile acestora;
      • realizarea unor experienţe care să pună în evidenţă transformările de stare ale apei (solidificare, topirea gheţii, evaporare, fierbere, condensare);
      • utilizarea unei lupe pentru evidenţierea căldurii primite de la Soare;
      • desenarea poziţiei Soarelui dimineaţa şi la prânz, la aceeaşi oră şi în raport cu acelaşi reper, timp de o săptămână şi evidenţierea regularităţilor;
      • realizarea unor experienţe în scopul punerii în evidenţă a forţei gravitaţionale: căderea liberă a diferitelor obiecte;
      • realizarea unor experienţe care să pună în evidenţă propagarea sunetului prin diverse medii care-i alterează tăria: un radio care se va acoperi cu diferite materiale - hârtie, ţesătură, material izolator, vată etc.;
      • producerea de sunete specifice ploii – picături de apă care cad, tunetul, mersul prin apă etc.;
      • identificarea surselor convenţionale de energie şi a unor surse alternative de energie;
      • evidenţierea formelor de energie prin experimente simple;
      • evidenţierea forţei vântului şi a apei, ca surse de energie, prin utilizarea unor modele (ex.: morişcă, roată pusă în mişcare de o apă curgătoare/ apa de la robinet);

    • Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural

      • activităţi practice de întreţinere a spaţiului verde din curtea şcolii sau a colţului verde din clasă;
      • utilizarea unor unelte şi materiale de curăţare a mediului (greblă, mănuşi de protecţie etc.);
      • refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi (ex.: paharul de la iaurt pentru decorare şi utilizarea ca ghiveci pentru plante, folosirea unor imagini din pliantele publicitare pentru crearea unor şiruri, pentru ilustrarea anotimpurilor etc.);
      • identificarea importanţei energiei în viaţa omului, a modalităţilor de economisire a energie;
      • exprimarea unor opinii (acord / dezacord) cu privire la anumite atitudini şi comportamente observate în mediul înconjurător;
      • identificarea propriilor greşeli de comportament faţă de mediul înconjurător;

  • Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică

    • Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu”

      • jocuri logico-matematice referitoare la reuniunea a două mulţimi disjuncte;
      • punerea în scenă a unor probleme/situaţii problematice care folosesc operatorii logici “şi”, “sau”, “nu”;
      • prezentarea, într-un jurnal, a propriilor observaţii referitoare la transformările apei (solidificare, topirea gheţii, evaporare, fierbere, condensare);
      • realizarea unui jurnal desenat referitor la viaţa unei plante/animal;
      • prezentarea unor fotografii/desene ale unor plante în diferite etape de dezvoltare ale acestora;
      • prezentarea înregistrărilor din calendarul naturii, realizat pe o perioadă determinată de timp;
      • formularea unei concluzii în urma unor observaţii repetate
      • reprezentarea rezultatelor prin desene;

    •  Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple

      • realizarea de asociaţii între fenomene şi cauzele posibile
      • recunoaşterea cauzei care a determinat uscarea unei plante verzi ca urmare a explorării fenomenului (lipsa de apă, lipsa luminii etc.);
      • recunoaşterea efectului forţei gravitaţionale asupra corpurilor de pe Pământ – căderea liberă;
      • realizarea unor discuţii: „Ce credeţi că se întâmplă într-o navetă spaţială?” etc.;
      • recunoaşterea rolului Soarelui ca sursă de lumină şi căldură şi importanţa acestuia în menţinerea vieţii;
      • identificarea unui şir de efecte ale unei pene de curent şi recunoaşterea nevoii de surse alternative de energie;
      • identificarea căilor de economisire a energiei electrice şi recunoaşterea caracterului limitat al energiilor convenţionale
      • identificarea efectelor pozitive/negative ale Soarelui asupra Pământului;
      • identificarea efectelor pozitive şi negative produse de precipitaţii;
      • organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?” ;

  • Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date

    • Sortarea şi clasificarea unor date din mediul apropiat pe baza a două criterii

      • identificarea dintr-un şir de imagini a celor care întrunesc simultan două condiţii
      • gruparea fotografiilor elevilor clasei după luna în care s-au născut şi zodie, gen etc. şi realizarea unui grafic cu bare pe baza datelor colectate;
      • înregistrarea observaţiilor realizate în timpul experimentelor prin desen/ prin marcarea cu diverse simboluri a momentului în care a avut loc o anumită modificare;
      • înregistrarea schimbărilor meteorologice în calendarul naturii utilizând simboluri-desene – soare, nori, precipitaţii, vânt;
      • înregistrarea vremii şi a temperaturii (la prânz) timp de o săptămână;
      • înregistrarea într-o diagramă T a resurselor convenţionale şi neconvenţionale de energie dintrun set de resurse;
      • înregistrarea „calificativelor” personale, pentru o activitate specifică desfăşurată într-o zi;
      • ordonarea anotimpurilor pe o scală a preferinţelor (îmi place cel mai mult, îmi place mult, îmi place, îmi place puţin);

    • Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

      • identificarea semnificaţiei datelor unei probleme
      • identificarea cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice
      • rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete sau reprezentări simbolice
      • rezolvarea unor probleme după imagini date
      • asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen
      • rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-100
      • organizarea datelor unei probleme în tabel
      • compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date scrise într-un tabel
      • rezolvarea de probleme în mai multe moduri

  • Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

    • Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea capacităţilor şi a lungimilor

      • alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (pahare/sticluţe de plastic etc.) pentru măsurarea capacităţii;
      • măsurarea capacităţii unor vase folosind etaloane de forme şi mărimi diferite, urmată de consemnarea şi discutarea rezultatelor, cu folosirea expresiilor ”mai mult”, ”mai puţin”,”plin”, ”gol” etc.;
      • realizarea unei reţete culinare simple;
      • comparări de capacităţi de obiecte (de exemplu, de câte ori se cuprinde conţinutul unui recipient într-altul mai mare);
      • ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării succesive (două câte două) a capacităţii lor;
      • identificarea unor obiecte pe baza unor caracteristici privind capacitatea acestora (”plin”, ”gol” etc.);
      • estimarea unor mărimi (Cam câţi paşi sunt de la uşă până la banca ta; În câte pahare pot vărsa sucul dintr-o sticlă de 2l?)

    • Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea şi compararea duratelor unor activităţi cotidiene

      • aşezarea unor cartonaşe reprezentând zilele săptămânii, în ordinea succesiunii lor în săptămână;
      • precizarea lunilor specifice unui anotimp;
      • identificarea datei unor evenimente din viaţa personală a copilului (ziua de naştere, prima zi de şcoală, prima zi a vacanţei de vară , Ziua Internaţională a copilului, Mărţişorul etc);
      • găsirea corespondenţei dintre un eveniment şi anotimpul în care acesta are loc (01.03.- Mărţişorul-primăvara; 25.12-Crăciunul-iarna etc.);
      • completarea calendarului personal/ al clasei cu evenimente care au importanţă pentru copii;
      • prezentarea unor evenimente/întâmplări personale, utilizând denumirile zilelor săptămâni şi ale lunilor anului;
      • realizarea unui calendar personal, privind activităţile extraşcolare
      • planificarea unei activităţi în cadrul unui orar;
      • planificarea /repartizarea unor responsabilităţi personale/de grup pe o perioadă determinată de timp;
      • identificarea mai multor tipuri de ceas (de perete, ceasul electronic, ceasul de mână);
      • evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor dintre diferitele tipuri de ceasuri
      • poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe date
      • realizarea unei corespondenţe între ora indicată de ceasul cu ace indicatoare şi cel electronic;

    • Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări convenţionale standard şi nonstandard în probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-100

      • recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei
      • recunoaşterea monedelor de 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 de bani;
      • schimbarea unui grup de monede/bancnote cu altul având aceeaşi valoare;
      • punerea în corespondenţă: 1 leu –→o pâine; 1 leu –→o acadea etc; 5 lei –→1 suc; 5 lei –→o revistă
      • negocierea unor schimburi de obiecte echivalente valoric (troc);
      • echivalarea ca valoare a unor grupuri de obiecte cu un singur obiect (3 creioane ≈ 1 pix);
      • jocuri: Schimbul de cartonaşe (ex.: un cartonaş cu animale valorează cât două cu fotbalişti);
      • calcularea costurilor (şi a profitului, în cazul vânzării) unor obiecte confecţionate de copii;
      • adunarea şi scăderea în limitele 0-100, folosind bancnotele şi monedele învăţate;
      • implicarea copiilor în experienţe în care să decidă singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma de bani de care dispun;
      • jocuri de utilizare a banilor: La piaţă, La librărie, La chioşc;
      • rezolvarea unor probleme legate de stabilirea unui buget pentru un scop precis;
      • estimarea bugetului necesar pentru atingerea unui scop;

    •  Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate

      • măsurarea lungimii unor obiecte şi exprimarea acesteia în centimetri;
      • măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea acesteia în litri;
      • identificarea şi utilizarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători (rigla, vasul gradat);
      • măsurarea unor volume/dimensiuni cu instrumente de măsură potrivite (ex.: măsurarea volumului unui vas, măsurarea taliei etc.);
      • compararea rezultatelor obţinute prin măsurarea dimensiunilor/capacităţii unor obiecte/vase de formă asemănătoare;
      • completarea, până la egalizare, a lungimii/ capacităţii a două obiecte;
      • rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură (ex.: Taie o bucată de sfoară de 50 cm etc., plantează bulbii la 10 cm distanţă etc.);

Mult succes in noul an scolar !